editorial definitie

EDITORIÁL, -Ă adj. Referitor la editarea cărților, a revistelor etc.; de editură. // s.n. Articol în care se arată părerea redacției unei publicații într-o anumită problemă. [Pron. -ri-al. / cf. fr. éditorial, it. editoriale, engl. editorial]. adjectiveditorial

EDITORIÁL, - I. adj. referitor la edituri sau editări. II. s. n. articol de fond care exprimă punctul de vedere al unei publicații sau al unui post de emisiune într-o anumită problemă. (< fr. éditorial) adjectiveditorial

*editoriál, -ă adj. (d. editor). Care emană de la direcțiunea unuĭ ziar saŭ uneĭ reviste: notă editorială. S. n., pl. e saŭ urĭ. Articul [!] editorial. adjectiveditorial

editoriál¹ (-ri-al) adj. m., pl. editoriáli; f. editoriálă, pl. editoriále adjectiveditorial

editoriál² (-ri-al) s. n., pl. editoriále adjectiveditorial

EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n., adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. éditorial. adjectiveditorial

EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj. 1. Care e în legătură cu editarea publicațiilor, de editură, al unei edituri. Avîntul vertiginos al producției noastre editoriale în domeniul științei și tehnicii – expresie a capacității de creație a oamenilor noștri de știință, a geniului creator al poporului nostru – este strîns legat de cunoașterea și apli­carea cuceririlor științei sovietice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 1/6. 2. (Despre articole din presă) Care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală. ◊ (Substantivat) Editorialul revistei «Lupta de clasă». – Pronunțat: -ri-al. adjectiveditorial