edita definitie

credit rapid online ifn

EDÍT, -Ă adj. publicat, tipărit, editat. (< it. edito) adjectivedit

EDITÁ vb. I. tr. A publica o lucrare, o carte, o revistă etc. [< fr. éditer]. verb tranzitivedita

credit rapid online ifn

editá (-téz, -a't), vb. – A publica. Fr. éditer.Der. (din fr.) editor, s. m.; editorial, adj.; editură, s. f., cu suf. din corectură, tipăritură, etc.; ediție, s. f.; reediție, s. f.; reedita, vb.; inedit, adj., din fr. inédit. verb tranzitivedita

EDITÁ vb. tr. 1. a publica și a pune în vânzare o lucrare, o carte, o revistă, o emisiune poștală, un disc etc. 2. a stabili pentru publicare un text, pe baza unor cercetări competente. 3. (inform.) a pregăti textual datele unui program, în vederea prelucrării lor la ordinator. (< fr. éditer) verb tranzitivedita

editá (a ~) vb., ind. prez. 3 editeáză verb tranzitivedita

edità v. a publica o carte, gravuri, muzică, etc. verb tranzitivedità

EDITÁ, editez, vb. I. Tranz. 1. A efectua operațiile de tipărire și de difuzare a unei cărți sau a unei publicații. 2. A stabili, pe baza unei cercetări amănunțite, un text în vederea publicării lui (cu adnotații critice și explicative); a îngriji apariția unei opere. – Din fr. éditer. verb tranzitivedita

EDITÁ, editez, vb. I. Tranz. 1. (Subiectul este o editură sau o persoană) A efectua lucrările de tipărire și răspîndire a unei publicații (carte, revistă etc.). Au fost editate unele creații literare valoroase, care au adus un aport real în opera de culturalizare a maselor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 374, 3/1. M. Kogălniceanu edi­tează la lași Dacia literară și Arhiva romînească. IST. R.P.R. 316. 2. (Subiectul este un om de știință sau un colectiv științific) A stabili și a publica (de obicei cu adnotații critice și explicative) textul unei opere literare, al unor documente etc. Academia R.P.R. editează o colecție de documente privitoare la istoria Romîniei.Cui nu-i place un cîntec poporal editat de prietenul meu Alecsandri? RUSSO, S. 15. Dacă aș fi poet... aș edita întîi mitologia romînă. id. ib. 16. verb tranzitivedita

*editéz v. tr. (fr. éditer, d. lat. éditus, scos, publicat). Public pe cheltuĭala mea. verb tranzitiveditez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiedita

edita  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)edita editare editat editând singular plural
editând editați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) editez (să)editez editam editai editasem
a II-a (tu) editezi (să)editezi editai editași editaseși
a III-a (el, ea) editea (să)editai edita edită editase
plural I (noi) edităm (să)edităm editam editarăm editaserăm
a II-a (voi) editați (să)editați editați editarăți editaserăți
a III-a (ei, ele) editea (să)editeze editau edita editaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z