edilitate definitie

EDILITÁTE s.f. Operă de construire și de îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș. ♦ Disciplină care se ocupă cu studierea și cu executarea lucrărilor de interes public. [< lat. aedilitas, cf. fr. édilité]. substantiv femininedilitate

EDILITÁTE s. f. 1. operă de construire și de îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș. 2. disciplină cu studiul, executarea și exploatarea lucrărilor de interes public. (< fr. édilité, lat. aedilitas) substantiv femininedilitate

*edilitáte f. (lat. aedílitas, -átis). Funcțiunea de edil. Îngrijirea orașuluĭ (strade [!], edificiĭ publice, apă, canalizare ș. a.), care e sarcina primaruluĭ și a consiliuluĭ municipal. substantiv femininedilitate

edilitáte s. f., g.-d. art. edilitắții substantiv femininedilitate

edilitate f. 1. magistratura edililor; 2. consiliu municipal: edilitatea bucureșteană. substantiv femininedilitate

EDILITÁTE s. f. 1. Îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș; înzestrare a unui oraș cu astfel de edificii și de lucrări. 2. Disciplină care se ocupă cu studiul, executarea și exploatarea lucrărilor de interes public, destinate să asigure un mediu salubru și un anumit grad de confort într-o localitate. – Din fr. édilité, lat. aedilitas, -atis. substantiv femininedilitate

EDILITÁTE s. f. Îngrijirea edificiilor și lucrărilor de interes public ale unei așezări omenești; înzestrarea cu astfel de edificii și lucrări. ♦ Știința și tehnica execu­tării și întreținerii lucrărilor de interes public. substantiv femininedilitate