edifica definitie

*edífic, a -á v. tr. (lat. aedifico, -áre, d. aedes, casă, templu, și fácere, a face). Construĭesc un edificiŭ. Fig. Înalț sufletu pin [!] exemple saŭ cuvinte. Instruĭesc, informez: îs edificat! V. pliroforisesc. verb tranzitivedific

EDIFICÁ vb. I. 1. tr. A zidi, a construi, a clădi (mai ales construcții monumentale). 2. tr., refl. A (se) lămuri. [P.i. edífic. / < lat. aedificare < aedes – casă, facere – a face, cf. it. edificare]. verb tranzitivedifica

edificá (edífic, edificát), vb. – A construi, a ridica. Lat. aedificare (sec. XIX). – Der. edificant, adj.; edificator, adj.; edificiu, s. n. verb tranzitivedifica

EDIFICÁ vb. I. tr. (și fig.) a zidi, a construi, a clădi. II. tr., refl. a (se) lămuri, a (se) clarifica. (< fr. édifer, lat. edificare) verb tranzitivedifica

edificá (a ~) vb., ind. prez. 3 edífică verb tranzitivedifica

edificà v. 1. a construi un edificiu; 2. a înălța sufletul, a insufla pietate prin exemple sau prin cuvinte; 3. a instrui, a informa: sunt deplin edificat asupră-i. verb tranzitivedificà

EDIFICÁ, edífic, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica, a clădi (construcții monumentale). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) lămuri, a (se) clarifica. – Din fr. édifier, lat. aedifîcare. verb tranzitivedifica

EDIFICÁ, edífic, vb. I. Tranz. 1. A zidi, a con­strui, a clădi. 2. A lămuri. ◊ Refl. S-a edificat asupra acestui lucru. verb tranzitivedifica