edictare definitie

credit rapid online ifn

EDICTÁ vb. I. tr. A da un edict; a proclama. [< lat. edictare, cf. fr. édicter]. substantiv femininedicta

EDICTÁ vb. tr. a da un edict; a proclama. (< lat. edictare, fr. édicter) substantiv femininedicta

credit rapid online ifn

EDICTÁ vb. I. tr. A da un edict; a proclama. [< lat. edictare, cf. fr. édicter]. verb tranzitivedicta

EDICTÁ vb. tr. a da un edict; a proclama. (< lat. edictare, fr. édicter) verb tranzitivedicta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiedictare

edictare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular edictare edictarea
plural edictări edictările
genitiv-dativ singular edictări edictării
plural edictări edictărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z