edecliu definitie

credit rapid online ifn

edéc, edeclíŭ, V. ĭedec... substantiv masculinedec

edeclíu (înv.) (-de-cliu) s. m., art. edeclíul; pl. edeclíi, art. edeclíii (-cli-ii) substantiv masculinedecliu

credit rapid online ifn

EDECLÍU, edeclii, s. m. (Înv.) Slujitor (cu rang inferior) la Curtea domnească. – Din tc. yedecli. substantiv masculinedecliu

EDECLÍU, edeclii, s. m. (Ieșit din uz) Slujitor la curtea domnească. Eram edecliu și aveam odaie în curtea domnească. GHICA, S. A. 47. Un edecliu intrînd îi dete o scrisoare. NEGRUZZI, S. I 179. – Variantă: idiclíu (FILIMON, C. 57) s. m. substantiv masculinedecliu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiedecliu

edecliu  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular edecliu edecliul
plural edeclii edecliii
genitiv-dativ singular edecliu edecliului
plural edeclii edecliilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z