ECTOBIÓNT s. n. (biol.) organism fixat pe fața exterioară a corpului gazdei. (< fr. ectobionte) substantiv neutruectobiont
ectobiont substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ectobiont | ectobiontul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | ectobiont | ectobiontului |
plural | — | — |