ecografie definitie

ECOGRAFÍE s.f. Metodă de apreciere a densității țesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibrațiile ultrasonore. [Gen. -iei. / < fr. échographie]. substantiv femininecografie

ECOGRAFÍE¹ s. f. 1. metodă de apreciere a densității țesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibrațiile ultrasonore; ultrasonografie. 2. impulsie morbidă, la unii alienați, de a repeta de mai multe ori unele cuvinte scrise. (< fr. échogramine, engl. echogram) substantiv femininecografie

ECOGRAFÍE² s. f. studiul evoluției mediului înconjurător. (< fr. écographie) substantiv femininecografie

*ecografíe (-co-gra-) s. f., art. ecografía, g.-d. art. ecografíei; pl. ecografíi, art. ecografíile substantiv femininecografie

ECOGRAFÍE, ecografii, s. f. (Med.) Metodă de explorare a structurilor vii ale organismelor cu ajutorul reflexiei ultrasunetelor; ultrasonografie. – Din fr. échographie. substantiv femininecografie