ECOGRAFÍE s.f. Metodă de apreciere a densității țesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibrațiile ultrasonore. [Gen. -iei. / < fr. échographie]. substantiv femininecografie
ECOGRAFÍE1 s. f. 1. metodă de apreciere a densității țesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibrațiile ultrasonore; ultrasonografie. 2. impulsie morbidă, la unii alienați, de a repeta de mai multe ori unele cuvinte scrise. (< fr. échogramine, engl. echogram) substantiv femininecografie
ECOGRAFÍE2 s. f. studiul evoluției mediului înconjurător. (< fr. écographie) substantiv femininecografie
*ecografíe (-co-gra-) s. f., art. ecografía, g.-d. art. ecografíei; pl. ecografíi, art. ecografíile substantiv femininecografie
ECOGRAFÍE, ecografii, s. f. (Med.) Metodă de explorare a structurilor vii ale organismelor cu ajutorul reflexiei ultrasunetelor; ultrasonografie. – Din fr. échographie. substantiv femininecografie
ecografie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ecografie | ecografia |
plural | ecografii | ecografiile | |
genitiv-dativ | singular | ecografii | ecografiei |
plural | ecografii | ecografiilor |