ECLOZIÚNE s.f. 1. Ieșire a puilor, a larvelor din ou. 2. (Fig.) Ieșire la iveală, înflorire; manifestare. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. éclosion, cf. éclore – a ieși din ou]. substantiv femininecloziune
ECLOZIÚNE s. f. 1. ieșire a puilor sau a larvelor din ou. 2. (fig.) ieșire la iveală, înflorire; manifestare. 3. intervenție chirurgicală prin care este scoasă din funcțiune o porțiune dintr-un organ, fără a fi extirpată. (< fr. éclosion) substantiv femininecloziune
ecloziúne (e-clo-zi-u-) s. f., g.-d. art. ecloziúnii; pl. ecloziúni substantiv femininecloziune
ECLOZIÚNE, ecloziuni, s. f. 1. Ieșire a puiului din ou în urma incubației. 2. Fig. Ieșire la iveală; înflorire. 3. (Med.; în forma ecluziune) Intervenție chirurgicală prin care o porțiune dintr-un organ, fără a fi extirpată, este scoasă din circuitul fiziologic. [Pr.: -zi-u-. – Var.: ecluziúne s. f.] – Din fr. éclosion. substantiv femininecloziune
ecloziune substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ecloziune | ecloziunea |
plural | ecloziuni | ecloziunile | |
genitiv-dativ | singular | ecloziuni | ecloziunii |
plural | ecloziuni | ecloziunilor |