ECLIMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale). [< fr. éclimètre, cf. gr. klinein – a înclina, metron – măsură]. substantiv neutrueclimetru
ECLIMÉTRU s. n. instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale). (< fr. éclimètre) substantiv neutrueclimetru
eclimétru (e-cli-me-tru) s. n., art. eclimétrul; pl. eclimétre substantiv neutrueclimetru
ECLIMÉTRU, eclimetre, s. n. Instrument topografic care servește la determinarea distanței zenitale a unui punct sau a diferenței de nivel dintre două cote date. – Din fr. éclimètre. substantiv neutrueclimetru
ECLIMÉTRU, eclimetre, s. n. (Top.) Instrument care servește la determinarea distanței zenitale a unui obiect sau a diferenței de nivel dintre două puncte date. substantiv neutrueclimetru
eclimetru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | eclimetru | eclimetrul |
plural | eclimetre | eclimetrele | |
genitiv-dativ | singular | eclimetru | eclimetrului |
plural | eclimetre | eclimetrelor |