eclator definitie

credit rapid online ifn

ECLATÓR s.n. Aparat care produce scânteia electrică la aparatele de telegrafie fără fir. [< fr. éclateur]. substantiv neutrueclator

ECLATÓR s. n. aparat electric pentru măsurarea tensiunilor înalte, pentru protecție contra supratensiunilor în rețelele de transport a energiei electrice etc. (< fr. éclateur) substantiv neutrueclator

credit rapid online ifn

eclatór (e-cla-) s. n., pl. eclatóare substantiv neutrueclator

ECLATÓR, eclatoare, s. n. Aparat electric folosit pentru măsurarea tensiunilor înalte, format din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depășește o anumită valoare. – Din fr. éclateur. substantiv neutrueclator

ECLATÓR, eclatoare, s. n. Aparat electric format din doi electrozi la distanță reglabilă unul de altul, între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depășește o anumită valoare. substantiv neutrueclator

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluieclator

eclator  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eclator eclatorul
plural eclatoare eclatoarele
genitiv-dativ singular eclator eclatorului
plural eclatoare eclatoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z