ECHÍSTICĂ s.f. Disciplină urbanistică de ansamblu a așezărilor umane temporare sau permanente, care are în vedere în special orașele viitorului. [Et. incertă]. substantiv femininechistică
ECHÍSTICĂ s. f. disciplină care se ocupă cu studiul așezărilor rurale sau urbane în vederea sistematizării, reconstruirii sau redimensionării lor în funcție de cerințele societății contemporane și viitoare. (< engl. ekistics, fr. équistique) substantiv femininechistică
ECHÍSTICĂ s. f. Disciplină care studiază sistematizarea și arhitectura așezărilor rurale și urbane din perspectivă istorică. – Din engl. ekistics. substantiv femininechistică
echistică | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | echistică | echistica |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | echistici | echisticii |
plural | — | — |