reduceri si promotii 2018
Definitie echilibrat - ce inseamna echilibrat - Dex Online

echilibrat definitie

ECHILIBRÁT, -Ă adj. 1. Care se află în stare de echilibru. ♦ (Despre două valori, prețuri, bugete) Just proporționat. 2. (Fig.; despre oameni) Cumpănit, ponderat. [< echilibra]. adjectiv echilibrat

ECHILIBRÁT, -Ă adj. 1. în stare de echilibru. ◊ (despre valori, prețuri, bugete) just proporționat. 2. (fig.; despre oameni) cumpănit, ponderat. (< echilibra) adjectiv echilibrat

ECHILIBRÁT, -Ă, echilibrați, -te, adj. 1. Care se află în stare de echilibru. ♦ (Despre două valori, prețuri, bugete) Just proporționat unul față de altul. 2. Fig. (Despre oameni) Cumpănit, ponderat, chibzuit. – V. echilibra. Cf. fr. équilibré. adjectiv echilibrat

ECHILIBRÁT, -Ă, echilibrați, -te, adj. 1. Care se află în stare de echilibru; cumpănit. Cîntarele trebuie să fie perfect echilibrate pentru a cîntări bine. ♦ (Despre buget) Care are suma totală a veniturilor egală cu suma totală a cheltuielilor. 2. Fig. (Despre oameni) Cumpănit, ponderat, cu măsură. adjectiv echilibrat

echilibrá (a ~) (-li-bra-) vb., ind. prez. 3 echilibreáză verb tranzitiv echilibra

echilibrà v. a pune sau a ținea în echilibru. verb tranzitiv echilibrà

ECHILIBRÁ vb. I. tr. A pune, a ține în echilibru. ♦ A fixa proporțiile juste dintre două sau mai multe lucruri, situații etc. ♦ A face ca veniturile dintr-un buget să fie (aproape) egale cu cheltuielile. [Cf. fr. équilibrer]. verb tranzitiv echilibra

ECHILIBRÁ vb. 1. tr., refl. a (se) ține în echilibru, a (se) cumpăni. II. tr. 1. a efectua o echilibrare. 2. a face ca veniturile dintr-un buget să fie egale cu cheltuielile. (< fr. équilibrer) verb tranzitiv echilibra

ECHILIBRÁ, echilibrez, vb. I. Tranz. și refl. A aduce sau a fi în stare de echilibru; a (se) cumpăni. ♦ Tranz. A face ca două valori, prețuri, bugete etc. să fie în proporție justă una față de cealaltă. – Din fr. équilibrer. verb tranzitiv echilibra

ECHILIBRÁ, echilibrez, vb. I. Tranz. A pune, a ține, a aduce în stare de echilibru; a cumpăni. Forța A poate echilibra forța B. Refl. Ca să se echilibreze, mă apuca de braț. IBRĂILEANU, A. 156. ♦ (Cu privire la valori, prețuri, bugete etc.) A face ca două lucruri să fie în proporție justă unul față de altul. Am echili­brat cheltuielile și veniturile. verb tranzitiv echilibra

*echilibréz v. tr. (lat. aequilíbro, -áre). Cumpănesc, pun în echilibru: a echilibra o balanță. Fig. Om echilibrat, om cu minte sănătoasă. verb tranzitiv echilibrez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului echilibrat

echilibrat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular echilibrat echilibratul echilibra echilibrata
plural echilibrați echilibrații echilibrate echilibratele
genitiv-dativ singular echilibrat echilibratului echilibrate echilibratei
plural echilibrați echilibraților echilibrate echilibratelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z