ebruita definitie

credit rapid online ifn

EBRUITÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A răspândi, a divulga (un secret, o știre). [Pron. -bru-i-. / < fr. ébruiter]. verb tranzitivebruita

EBRUITÁ vb. tr. a răspândi, a divulga (un secret, o știre). (< fr. ébruiter) verb tranzitivebruita

credit rapid online ifn

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiebruita

ebruita  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)ebruita ebruitare ebruitat ebruitând singular plural
ebruitând ebruitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ebruitez (să)ebruitez ebruitam ebruitai ebruitasem
a II-a (tu) ebruitezi (să)ebruitezi ebruitai ebruitași ebruitaseși
a III-a (el, ea) ebruitea (să)ebruitai ebruita ebruită ebruitase
plural I (noi) ebruităm (să)ebruităm ebruitam ebruitarăm ebruitaserăm
a II-a (voi) ebruitați (să)ebruitați ebruitați ebruitarăți ebruitaserăți
a III-a (ei, ele) ebruitea (să)ebruiteze ebruitau ebruita ebruitaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z