EBENACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate gamopetale exotice, cu arbori și arbuști, ca ebenul. (< fr. ébénacées) substantiv femininebenacee
ebenacee substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ebenacee | ebenaceea |
plural | ebenacee | ebenaceele | |
genitiv-dativ | singular | ebenacee | ebenaceei |
plural | ebenacee | ebenaceelor |