dulgherit definitie

credit rapid online ifn

DULGHERÍT, -Ă, dulgheriți, -te, adj. v. DULGHERI. – [DLRM] adjectivdulgherit

dulgherít s. n. adjectivdulgherit

credit rapid online ifn

DULGHERÍT s. n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it. adjectivdulgherit

DULGHERÍT s. n. Meseria dulgherului, dulgherie (1). Bunicul, la care Florea învățase dulgheritul, era nedumerit de ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul. PAS, Z. I 159. adjectivdulgherit

DULGHERÍ, dulgheresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A executa partea de lemn a unei construcții. – Din dulgher. verb tranzitivdulgheri

DULGHERÍ, dulgheresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face lucru de dulgher, a executa construcții de lemn. Cerbule, Cu oasele Mi-or dulgheri Casele; Cerbule, Cu pielea ta Mi-or înveli Căsuța. TEODORESCU, P. P. 62. verb tranzitivdulgheri

2) dulgherésc v. tr. (d. dulgher). Construĭesc, clădesc: a dulgheri o casă. Fig. Lucrez din topor, lucrez grosolan: statu pe care ni-l dulgherește civilizațiunea insultă (Aurel Popovici). V. intr. Fac pe dulgheru. verb tranzitivdulgheresc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidulgherit

dulgherit  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dulgherit dulgheritul dulgheri dulgherita
plural dulgheriți dulgheriții dulgherite dulgheritele
genitiv-dativ singular dulgherit dulgheritului dulgherite dulgheritei
plural dulgheriți dulgheriților dulgherite dulgheritelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z