reduceri si promotii 2018
Definitie dulap - ce inseamna dulap - Dex Online
Alege sensul dorit: dulap - substantiv masculin dulap - substantiv neutru dulap - temporar

dulap definitie

dulap, dulapi s. m. bărbat voinic / mătăhălos. substantiv masculin dulap

duláp1 (scândură) s. m., pl. dulápi substantiv masculin dulap

duláp2 (mobilă, scrânciob) s. n., pl. dulápuri substantiv masculin dulap

dulap n. 1. roată pentru trasul borangicului: femeile depănau borangicul cu dulapuri; 2. leagăn învârtitor de Paști: a se da în dulap, a învârti dulapul; fig. a învârti dulapuri, a umbla să înșele; 3. Mold. (pl. dulapi), scândură lungă și lată: grinzi, dulapi, scânduri; 4. (pl. dulapuri), mobilă de încuiat rufe, haine, vase: un dulap mare în fund cu două uși AL. [Turc. DOLAB, roată hidraulică (lit. vadră de apă) și tot ce se învârtește, dulap]. substantiv masculin dulap

DULÁP, (1, 3) dulapuri, s. n., (2) dulapi, s. m. 1. S. n. Mobilă de lemn sau de metal prevăzută cu rafturi, în care se păstrează rufe, haine, vase, cărți etc. 2. S. m. Scândură lată și groasă. 3. S. n. (Pop.) Scrânciob. – Din tc. dolap. substantiv masculin dulap

DULÁP1, dulapi, s. m. 1. Scîndură de secțiune dreptunghiulară, lată și groasă; blană. Plute lungi de dulapi noi lunecau mai iute decît apa... în preajma noastră. HOGAȘ, DR. 242. Un mod... de a transporta dulapii din vatra cherestelei la Sinaia. VLAHUȚĂ, O. A. III 50. 2. (Munt.) Construcție de grinzi de care sînt atîrnate mai multe leagăne care se învîrtesc înălțîndu-se și coborîndu-se într-o mișcare circulară, în jurul unui ax ori­zontal; servește ca distracție populară la bîlciuri și în unele zile de sărbătoare; scrînciob. Adusese doi... vioriști, să le cînte de dor și de inimă fără noroc, cînd o începe circiuma să se ridice cu ei, ca un dulap de la bîlci. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 162. Satu-i strîns în bătătură, Cîntă, joacă, chefuiește... Sună toba; plin dulapul Se-nvîrtește. IOSIF, PATR. 25. substantiv masculin dulap

duláp n., pl. urĭ (turc. dolab, roată de apă, învîrtitor, d. pers. dolab, d. dul, cĭutură, și ab, apă; ngr. ntulápi, alb. duláp, sîrb. dulap. V. chez-ap). O mobilă care are o pozițiune verticală, cu o ușă saŭ doŭă, și care servește la păstrat rufe, haĭne, vase, mîncare ș.a. Vest. Scrîncĭov. A trage cuĭva un dulap (Munt. est.) a-l înșela, a-l păcăli. S.m. Scîndură foarte mare, lată și groasă. V. răzlog. substantiv neutru dulap

duláp (-puri), s. n.1. Scîndură. – 2. Lucrare din scînduri. 3. Șifonier. – 4. Scrînciob din scînduri, care se rotește în jurul unui ax. – Mr. dulape, megl. dulap. Tc. (per.) dolab (Șeineanu, II, 164; Lokotsch 529), cf. ngr. ντουλάπι, alb. doljap, bg., sp. dolap. Cu primul sens se folosește pl. m. dulapi.Der. dulăpaș, s. n. (scrin); dulăpar, s. m. (persoană care învîrtește scrînciobul). Mag. duláp provine mai curînd decît din rom. (Edelspacher 13), din sb. substantiv neutru dulap

dulap n. 1. roată pentru trasul borangicului: femeile depănau borangicul cu dulapuri; 2. leagăn învârtitor de Paști: a se da în dulap, a învârti dulapul; fig. a învârti dulapuri, a umbla să înșele; 3. Mold. (pl. dulapi), scândură lungă și lată: grinzi, dulapi, scânduri; 4. (pl. dulapuri), mobilă de încuiat rufe, haine, vase: un dulap mare în fund cu două uși AL. [Turc. DOLAB, roată hidraulică (lit. vadră de apă) și tot ce se învârtește, dulap]. substantiv neutru dulap

DULÁP, (1, 3) dulapuri, s. n., (2) dulapi, s. m. 1. S. n. Mobilă de lemn sau de metal prevăzută cu rafturi, în care se păstrează rufe, haine, vase, cărți etc. 2. S. m. Scândură lată și groasă. 3. S. n. (Pop.) Scrânciob. – Din tc. dolap. substantiv neutru dulap

DULÁP2, dulapuri, s. n. Mobilă, mai ales de lemn, pentru ținut rufe, haine, vase de gospodărie, cărți, arhiva într-o instituție etc. În acea încăpere căptușită cu postav de fața iascăi, înconjurată peste tot de dulapuri ferecate în pereți... cîte neuitate ceasuri m-a ținut, pironit în jilț, convorbirea oaspelui. M. I. CARAGIALE, C. 14. În dulapuri vechi de lemn simplu erau cărți vechi legate în piele. EMINESCU, N. 52. Un dulap mare, în fund, cu două uși. ALECSANDRI, T. I 31. substantiv neutru dulap

dulap n. 1. roată pentru trasul borangicului: femeile depănau borangicul cu dulapuri; 2. leagăn învârtitor de Paști: a se da în dulap, a învârti dulapul; fig. a învârti dulapuri, a umbla să înșele; 3. Mold. (pl. dulapi), scândură lungă și lată: grinzi, dulapi, scânduri; 4. (pl. dulapuri), mobilă de încuiat rufe, haine, vase: un dulap mare în fund cu două uși AL. [Turc. DOLAB, roată hidraulică (lit. vadră de apă) și tot ce se învârtește, dulap]. temporar dulap

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului dulap

dulap   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dulap
plural
genitiv-dativ singular
plural
dulap   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dulap
plural
genitiv-dativ singular
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z