duhorire definitie

credit rapid online ifn

duhorí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhorésc, imperf. 3 sg. duhoreá; conj. prez. 3 să duhoreáscă verbduhori

DUHORÍ, duhoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duhni (1), a puți. – Din duhoare. verbduhori

credit rapid online ifn

DUHORÍ, duhoresc, vb. IV. Intranz. (De obi­cei urmat de determinări introduse prin prep. « a ») A duhni. Două luni zăcuse în murdărie... nespălat și duhorind. C. PETRESCU, Î. II 226. Unchiul lor... avea o figură idioată și duhorea a rachiu, ca o velniță. VLAHUȚĂ, O. A. III 144. verbduhori

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiduhorire

duhorire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular duhorire duhorirea
plural duhoriri duhoririle
genitiv-dativ singular duhoriri duhoririi
plural duhoriri duhoririlor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z