duhori definitie

credit rapid online ifn

duhoáre f., pl. orĭ (d. duh. V. și tihoare). Emanațĭune (suflare) puturoasă: duhoare de vin, de hoĭt. substantiv femininduhoare

duhoáre s. f., g.-d. art. duhórii; pl. duhóri substantiv femininduhoare

credit rapid online ifn

duhoare f. miros urît: un sânge mohorît și de rea duhoare ISP. [Derivat din duh, în sens de suflare grea]. substantiv femininduhoare

DUHOÁRE, duhori, s. f. Miros urât și greu; putoare. ♦ Atmosferă viciată, aer greu (dintr-un spațiu închis). – Contaminare între duh și [put]oare. substantiv femininduhoare

DUHOÁRE, duhori, s. f. Miros greu și urît; putoare. Venea de undeva o duhoare grozavă de țarcuri de porci. DUMITRIU, N. 33. Onufrie își apucă între degete nasul încrețit de-o duhoare grea de gaz răzbătînd din fîn. CAMILAR, TEM. 181. Deschide ușa și intră. O duhoare grea și încropită o izbi în față. VLAHUȚĂ, O. A. 135. ♦ Atmos­feră viciată, aer greu. Ca să nu piardă rîndul la muncă, mulți rămîneau noaptea pe loc, sforăind pînă la ziuă pe scaune, rezemați în coate la mesele de lemn, în duhoarea cafenelelor din port. BART, E. 288. substantiv femininduhoare

duhorí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhorésc, imperf. 3 sg. duhoreá; conj. prez. 3 să duhoreáscă verbduhori

DUHORÍ, duhoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duhni (1), a puți. – Din duhoare. verbduhori

DUHORÍ, duhoresc, vb. IV. Intranz. (De obi­cei urmat de determinări introduse prin prep. « a ») A duhni. Două luni zăcuse în murdărie... nespălat și duhorind. C. PETRESCU, Î. II 226. Unchiul lor... avea o figură idioată și duhorea a rachiu, ca o velniță. VLAHUȚĂ, O. A. III 144. verbduhori

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiduhori

duhori  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)duhori duhorire duhorit duhorind singular plural
duhorind duhoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) duhoresc (să)duhoresc duhoream duhorii duhorisem
a II-a (tu) duhorești (să)duhorești duhoreai duhoriși duhoriseși
a III-a (el, ea) duhorește (să)duhoreai duhorea duhori duhorise
plural I (noi) duhorim (să)duhorim duhoream duhorirăm duhoriserăm
a II-a (voi) duhoriți (să)duhoriți duhoreați duhorirăți duhoriserăți
a III-a (ei, ele) duhoresc (să)duhorească duhoreau duhori duhoriseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z