DRUÍDIC, -Ă, druidici, -ce, adj. (Rar) Care aparține druizilor, privitor la druizi. – Din fr. druidique. adjectivdruidic
druidic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | druidic | druidicul | druidică | druidica |
plural | druidici | druidicii | druidice | druidicele | |
genitiv-dativ | singular | druidic | druidicului | druidice | druidicei |
plural | druidici | druidicilor | druidice | druidicelor |