dotal definitie

DOTÁL, -Ă adj. De dotă, prin care se constituie o dotă. [Cf. fr. dotal, lat. dotalis]. adjectivdotal

DOTÁL, -Ă adj. referitor la dotă; prin care se constituie o dotă. (< fr. dotal, lat. dotalis) adjectivdotal

* dotál, -ă adj. (lat. dotalis). Al doteĭ, de dotă: act dotal. adjectivdotal

dotál adj. m., pl. dotáli; f. dotálă, pl. dotále adjectivdotal

dotal a. relativ la dotă: venit dotal. adjectivdotal

DOTÁL, -Ă, dotali, -e, adj. Care ține de dotă, privitor la dotă. – Din fr. dotal, lat. dotalis. adjectivdotal

DOTÁL, -Ă, dotali, -e, adj. Care ține de dotă, privitor la dotă. Via este avere dotală. CAMIL PETRESCU, T. III 327. ◊ Regim dotal = totalitatea prevederilor legale (în vigoare în trecut) referitoare la modul de administrare și folosință a dotei unei femei. Foaie dotală v. foaie. adjectivdotal

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidotal

dotal  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dotal dotalul dota dotala
plural dotali dotalii dotale dotalele
genitiv-dativ singular dotal dotalului dotale dotalei
plural dotali dotalilor dotale dotalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z