reduceri si promotii 2018
Definitie doritoare - ce inseamna doritoare - Dex Online

doritoare definitie

doritór, -oáre adj. Care dorește: doritor de studiŭ. adjectiv doritor

DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care dorește să facă, să obțină ceva; dornic de ceva. – Dori + suf. -tor. adjectiv doritor

doritór adj. m., s. m., pl. doritóri; adj. f., (persoană) s. f. sg. și pl. doritoáre adjectiv doritor

doritor a. care dorește. adjectiv doritor

DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care dorește să facă, să obțină ceva; dornic de ceva. 2. S. f. Plantă erbacee târâtoare cu flori mici, albastre sau liliachii (Veronica hederifolia).Dori + suf -tor. adjectiv doritor

DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adj. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. « de ») 1. Care dorește; dornic (de ceva). Dascălul ar fi doritor să afle povestea lui Omu. SADOVEANU, P. M. 18. Se gîndea să vîndă, în taină, unui megieș doritor, cîteva pogoane din partea-i de pămînt. GALACTION, O. I 143. Sînt doritor de vești bune. CARAGIALE. O. VII 79. 2. Iubitor, drăgăstos. Gură tu ! învață minte, nu mă spune nimărui, Nici chiar lui, cînd vine noaptea lîngă patul meu tiptil, Doritor ca o femeie și viclean ca un copil ! EMINESCU, O. I 80. Se întoarce îndată, Cu inimă ne-mpăcată Și cu gînduri doritoare Pentru rumena lui floare. TEODORESCU, P. P. 171. adjectiv doritor

DORITOÁRE, doritori, s. f. 2. Plantă erbacee târâtoare cu flori mici, albastre sau liliachii (Veronica hederifolia).Dori + suf. -tor. substantiv feminin doritoare

doritoáre (plantă) s. f., g.-d. art. doritórii; pl. doritóri substantiv feminin doritoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului doritoare

doritoare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular doritoare doritoarea
plural doritori doritorile
genitiv-dativ singular doritori doritorii
plural doritori doritorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z