DOPÁRE, dopări, s. f. Acțiunea de a (se) dopa și rezultatul ei; dopaj. – V. dopa. substantiv feminindopare
DOPÁRE, dopări, s. f. Acțiunea de a dopa și rezultatul ei. substantiv feminindopare
DOPÁ vb. I. tr. A administra fraudulos unui cal înainte de curse sau unui sportiv înainte de concurs substanțe excitante pentru obținerea unui efort suplimentar în vederea câștigării probelor. [< fr. doper]. verb tranzitivdopa
DOPÁ vb. tr. 1. a administra în mod fraudulos un excitant unui sportiv sau cal de curse înaintea unui concurs, a unui meci etc., pentru obținerea unui randament superior. 2. a introduce într-un cristal atomi de altă natură decât cei proprii, pentru a obține materiale semiconductoare. (< fr. doper) verb tranzitivdopa
dopá (a ~) vb., ind. prez. 3 dopeáză verb tranzitivdopa
DOPÁ, dopez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) administra (în mod nepermis) substanțe chimice stimulatoare spre a obține temporar mărirea randamentului fiziologic dincolo de limitele normale, într-o întrecere sportivă. – Din fr. doper. verb tranzitivdopa
DOPÁ, dopez, vb. I. Tranz. A administra unui cal băuturi spirtoase sau substanțe excitante ale sistemului nervos (cafeină, stricnină etc.) în vederea unui efort suplimentar. verb tranzitivdopa
dopare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | dopare | doparea |
plural | dopări | dopările | |
genitiv-dativ | singular | dopări | dopării |
plural | dopări | dopărilor |