domnime definitie

credit rapid online ifn

DOMNÍME s. f. Număr mare de domni (5); totalitatea domnilor. – Din domn + suf. -ime. substantiv feminindomnime

DOMNÍME s. f. (Cu sens colectiv) Domni (5), număr mare de domni, totalitatea domnilor. Vara se plimbă pe-acolo domnimea, fug unii după alții și fac cîte de toate; e rîs și e larmă de chiuie hotarul. DAN, U. 291. substantiv feminindomnime

credit rapid online ifn

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidomnime

domnime  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular domnime domnimea
plural
genitiv-dativ singular domnimi domnimii
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z