DOG s.m. Câine mare de pază (și de vânătoare), cu părul scurt și lins, cu urechile lăsate în jos și cu botul turtit. [< fr. dogue, cf. engl. (watch-)dog]. substantiv masculindog
DOG s. m. câine mare de pază, puternic, cu părul scurt și lins, strălucitor, cu urechile drepte, ascuțite și cu botul și fruntea curbate. (< fr. dogue, engl. dog) substantiv masculindog
dog s. m., pl. dogi substantiv masculindog
DOG, dogi, s. m. Rasă de câini de talie foarte mare, cu botul lat și turtit, cu părul scurt, des și lins. – Din fr. dogue, engl. dog. substantiv masculindog
DOG, dogi, s. m. Cîine de vînătoare, de talie mare, puternic, cu părul scurt și lins, cu botul negru și turtit. Dogii alergaseră în salturi lungi și moi spre terasă. CAMIL PETRESCU, N. 169. substantiv masculindog
HOT DOG s.n. Gustare constând dintr-un cârnăcior cald (crenvurșt sau frankfurter), introdus într-o baghetă de pâine despicată, condimentat cu muștar sau ketchup. substantiv masculinhotdog
HOT DOG loc.s. (Anglicism) Pâiniță în al cărei miez s-a pus un crenvurșt sau un cârnat. [< americ., fr., it. hot dog, cf. engl. hot – fierbinte, dog – câine]. substantiv masculinhotdog
HOTDOG, hotdogi, s. m. Crenvurșt fiert, servit cu muștar, într-un corn fierbinte. – Cuv. engl. substantiv masculinhotdog
dog substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | dog | dogul |
plural | dogi | dogii | |
genitiv-dativ | singular | dog | dogului |
plural | dogi | dogilor |