doftorici definitie

doftoricí (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoricésc, imperf. 3 sg. doftoriceá; conj. prez. 3 să doftoriceáscă verb tranzitivdoftorici

DOFTORICÍ, doftoricesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). [Var.: (fam.) doctoricí vb. IV] – Din doftor. verb tranzitivdoftorici

DOFTORICÍ, doftoricesc, vb. IV. Tranz. (Popular și familiar) A îngriji un bolnav folosind (mai ales) mijloace empirice. Îl doftoricise toată noaptea, cu leacuri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 153. verb tranzitivdoftorici

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidoftorici

doftorici  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)doftorici doftoricire doftoricit doftoricind singular plural
doftoricind doftoriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) doftoricesc (să)doftoricesc doftoriceam doftoricii doftoricisem
a II-a (tu) doftoricești (să)doftoricești doftoriceai doftoriciși doftoriciseși
a III-a (el, ea) doftoricește (să)doftoriceai doftoricea doftorici doftoricise
plural I (noi) doftoricim (să)doftoricim doftoriceam doftoricirăm doftoriciserăm
a II-a (voi) doftoriciți (să)doftoriciți doftoriceați doftoricirăți doftoriciserăți
a III-a (ei, ele) doftoricesc (să)doftoricească doftoriceau doftorici doftoriciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z