dodecaedru definitie

DODECAÉDRU s.n. Poliedru cu douăsprezece fețe. ♦ Cristal care are douăsprezece fețe. [< fr. dodécaèdre, cf. gr. dodeka – douăsprezece, hedrabază]. substantiv neutrudodecaedru

DODECAÉDRU s. n. 1. poliedru cu douăsprezece fețe. 2. formă cristalină aparținând sistemului cubic. (< fr. dodécaèdre) substantiv neutrudodecaedru

* dodecaédru n., pl. e (vgr. dodekáedron, d. dódeka, 12, și édra, scaun, bază. V. catedră). Geom. Solid regular cu 12 fețe în cincĭ colțurĭ. substantiv neutrudodecaedru

dodecaédru (-e-dru) s. n., art. dodecaédrul; pl. dodecaédre substantiv neutrudodecaedru

DODECAÉDRU, dodecaedre, s. n. Poliedru cu douăsprezece fețe. ♦ Cristal care are aspectul unui astfel de poliedru. – Din fr. dodécaèdre. substantiv neutrudodecaedru

DODECAÉDRU, dodecaedre, s. n. Poliedru cu douăsprezece fețe. Dodecaedru romboidal. Dodecaedru pentagonal. ♦ (Min.) Cristal din sistemul cubic cu douăsprezece fețe. substantiv neutrudodecaedru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidodecaedru

dodecaedru  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dodecaedru dodecaedrul
plural dodecaedre dodecaedrele
genitiv-dativ singular dodecaedru dodecaedrului
plural dodecaedre dodecaedrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z