documenta definitie

DOCUMENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare, (într-)o afirmație etc. pe documente. [< fr. documenter, it. documentare]. verb tranzitivdocumenta

DOCUMENTÁ vb. tr., refl. a (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare etc. pe documente. (< fr. documenter) verb tranzitivdocumenta

documentá (a ~) vb., ind. prez. 3 documenteáză verb tranzitivdocumenta

documentà v. a întări cu documente, a se sprijini pe documente. verb tranzitivdocumentà

DOCUMENTÁ, documentez, vb. I. Refl. A se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente). ♦ Tranz. A dovedi, a susține ceva pe bază de documente. – Din fr. documenter. verb tranzitivdocumenta

DOCUMENTÁ, documentez, vb. I. Refl. A se informa amănunțit și temeinic pe bază de documente. Timpul dat pentru întocmirea referatului să fie îndestulător, să permită referentului să se documenteze temeinic. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 5/3. verb tranzitivdocumenta

* documentéz v. tr. (d. document; fr. documenter). Susțin pin documente: a documenta o afirmațiune. verb tranzitivdocumentez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidocumenta

documenta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)documenta	documentare	documentat	documentând	singular	plural
		(a)documenta	documentare	documentat	documentând	documentând	documentați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	documentez	(să)documentez	documentam	documentai	documentasem
	a II-a (tu)	documentezi	(să)documentezi	documentai	documentași	documentaseși
	a III-a (el, ea)	documentează	(să)documentai	documenta	documentă	documentase
plural	I (noi)	documentăm	(să)documentăm	documentam	documentarăm	documentaserăm
	a II-a (voi)	documentați	(să)documentați	documentați	documentarăți	documentaserăți
	a III-a (ei, ele)	documentează	(să)documenteze	documentau	documentară	documentaseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z