displacere definitie

credit rapid online ifn

DISPLÁCE vb. III. v. displăcea. substantiv feminindisplace

DISPLĂCÉRE s.f. Faptul de a displăcea; neplăcere. [< displăcea]. substantiv feminindisplăcere

credit rapid online ifn

* displăcére (după fr. déplaisir). Neplăcere. substantiv feminindisplăcere

displăcere f. sentiment penibil, vie contrarietate. substantiv feminindisplăcere

* displác, -plăcút, a -plăceá v. intr. (dis- și plac, după fr. déplaire și lat. displicére). Nu plac: vorba asta-mĭ displace. verbdisplac

DISPLÁCE vb. III. v. displăcea. verbdisplace

displace v. a nu plăcea. verbdisplace

DISPLÁCE vb. III v. displăcea. verbdisplace

DISPLÁCE vb. III v. displăcea. verbdisplace

DISPLĂCEÁ vb. II. intr. A nu plăcea. ♦ A fi neplăcut. [P.i. displác, var. displace vb. III. / < it. dispiacere, după plăcea]. verbdisplăcea

DISPLĂCEÁ vb. intr. a nu plăcea. ◊ a nu agrea. (după it. dispiacere) verbdisplăcea

displăceá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. displác; ger. displăcấnd; part. displăcút verbdisplăcea

DISPLĂCEÁ, displác, vb. II. Intranz. A nu-i plăcea, a nu agrea. [Var.: displáce vb. III] – Din it. dispiacere (după plăcea). verbdisplăcea

DISPLĂCEÁ, displác, vb. II. Intranz. (Construit cu dativul) A-i fi neplăcut, a nu-i fi pe plac. Îl observă că n-are arme și asta nu-i displăcu. SADOVEANU, Z. C. 100. Într-un tablou cutare combinație de culori ne place, cutare ne displace. GHEREA, ST. CR. II 29. Înțelegi bine c-ajunge să-mi displacă Asemenea purtare. MACEDONSKI, O. II 25. – Variantă: displáce vb. III. verbdisplăcea

DISPLĂCEÁ, displác, vb. II. Intranz. A nu-i plăcea, a nu agrea. [Var.: displáce vb. III] – Din it. dispiacere (după plăcea). verbdisplăcea

DISPLĂCEÁ, displác, vb. II. Intranz. (Construit cu dativul) A-i fi neplăcut, a nu-i fi pe plac. Îl observă că n-are arme și asta nu-i displăcu. SADOVEANU, Z. C. 100. Într-un tablou cutare combinație de culori ne place, cutare ne displace. GHEREA, ST. CR. II 29. Înțelegi bine c-ajunge să-mi displacă Asemenea purtare. MACEDONSKI, O. II 25. – Variantă: displáce vb. III. verbdisplăcea

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidisplacere

displacere  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular displacere displacerea
plural displaceri displacerile
genitiv-dativ singular displaceri displacerii
plural displaceri displacerilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z