disensiune definitie

DISENSIÚNE s.f. Discordie, neînțelegere, ceartă (cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.); dezacord. [Pron. -si-u-. / cf. fr. dissension, lat. dissensio]. substantiv feminindisensiune

DISENSIÚNE s. f. discordie, neînțelegere cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc.; dezacord. (< fr. dissension, lat. dissensio) substantiv feminindisensiune

* disensiúne f. (lat. dis-sénsio, -ónis. V. simt). Discordie, neînțelegere, nepotrivire de ideĭ. substantiv feminindisensiune

disensiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. disensiúnii; pl. disensiúni substantiv feminindisensiune

DISENSIÚNE, disensiuni, s. f. Neînțelegere sau ceartă cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc. [Pr.: -si-u-] – Din fr. dissension, lat. dissensio, -onis. substantiv feminindisensiune

DISENSIÚNE, disensiuni, s. f. Discordie sau ceartă pricinuită de nepotrivirea sentimentelor sau a părerilor; dezacord. V. neînțelegere, dezbinare. Opoziția profită de neputința guvernului pe care-l preocupă micile și eternele disensiuni personale. REBREANU, R. I 262. substantiv feminindisensiune