disconta definitie
- Vezi aici mai multe rimedisconta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudi
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudis
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunta
DISCONTÁ vb. tr. a determina valoarea prezentă a unui venit viitor, având în vedere conjunctura pieței, evoluția costurilor etc. ♦ a ~ o poliță = a cumpăra o poliță înainte de scadență. (< germ. diskontieren) verb tranzitivdisconta
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidisconta
| disconta verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)disconta | discontare | discontat | discontând | singular | plural | ||
| discontând | discontați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | discontez | (să)discontez | discontam | discontai | discontasem | |
| a II-a (tu) | discontezi | (să)discontezi | discontai | discontași | discontaseși | ||
| a III-a (el, ea) | discontează | (să)discontai | disconta | discontă | discontase | ||
| plural | I (noi) | discontăm | (să)discontăm | discontam | discontarăm | discontaserăm | |
| a II-a (voi) | discontați | (să)discontați | discontați | discontarăți | discontaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | discontează | (să)disconteze | discontau | discontară | discontaseră | ||