DERETICÁT2, -Ă, dereticați, -te, adj. (Despre interiorul unei case) Pus în rînduială; aranjat, curățat. (Atestat în forma deretecat) Lăuntrul odăii e deretecat de ți-e drag să te uiți la el. DELAVRANCEA, S. 7. – Variante: deretecát, -ă, direticát, -ă (ODOBESCU, S. I 95) adj. temporardereticat