reduceri si promotii 2018
Definitie director - ce inseamna director - Dex Online

director definitie

DIRECTÓR, -OÁRE adj. Care reglează, dirijează, care arată direcția. ◊ Plan director = hartă la scară mică care servește la pregătirea operațiilor militare. ♦ (Fig.) Care arată linia de conduită ce trebuie urmată; care dirijează activitatea într-un anumit domeniu. // s.n. Element care urmărește directivitatea unui sistem de antene. [Acc. și diréctor. / cf. fr. directeur, lat. director]. adjectiv director

DIRÉCTOR2, -OÁRE s. m. f. 1. conducător al unei întreprinderi, al unei instituții sau al unei direcții dintr-un organ central. 2. fiecare din cei cinci membri ai Directoratului (2). (< fr. directeur, lat. director) adjectiv director

DIRÉCTOR, -OÁRE s.m. și f. Conducător al unei întreprinderi, al unei instituții, al unei direcții de minister etc. [Cf. fr. directeur]. adjectiv director

DIRECTÓR1, -OÁRE I. adj. 1. care dirijează, care orientează, care trasează direcții. ♦ roți ~oare = roți care permit conducerea unui vehicul. 2. plan ~ = hartă la scară mică, care servește la pregătirea operațiilor militare. II. s. n. element constructiv pentru mărirea directivității unui sistem de antene. III. s. f. (mat.) 1. curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafețe conice sau cilindrice. 2. (la conice) polara unuia dintre focare. (< fr. directeur, lat. director, /III/ după fr. directrice) adjectiv director

* directór, -oáre s. (lat. diréctor, -óris). Care dirijează o școală, un stabiliment, un serviciŭ administrativ. Fie-care din ceĭ cincĭ membri al directoriuluĭ în Francia la 1795: directoriĭ eraŭ aleșĭ de consiliŭ celor Vechĭ și de cel al celor Cincĭ-Sute. Director de conștiință, ecleziastic catolic ales de o persoană ca s’o conducă după principiile religiuniĭ. Adj. Plan director, linie directoare. – Fem. și directrice, pl. ĭ (în geometrie). adjectiv director

directór1 adj. m., pl. directóri; f. sg. și pl. directoáre adjectiv director

diréctor2 (persoană) s. m., pl. diréctori adjectiv director

*directór3 (grupare de documente în calculator) s. n., pl. directoáre adjectiv director

director m. cel ce dirijează o întreprindere, o administrațiune. adjectiv director

DIRECTÓR1, -OÁRE, directori, -oare, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Care dirijează sau conduce ceva, care indică direcția. ◊ Roți directoare = roțile din față ale unui vehicul, cu ajutorul cărora se stabilește direcția de mers. Plan director = hartă sau plan al unei regiuni la scara de 1/20 000. Linie directoare = linie fixă pe care alunecă altă linie care, prin mișcarea ei în spațiu, descrie o suprafață. ♦ Fig. Care indică linia de conduită, care îndrumează (activitatea). 2. S. f. (Mat.) Curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafețe riglate. 3. S. n. (Elt.) Element care mărește directivitatea unei antene. – Din fr. directeur, lat. director. adjectiv director

DIRÉCTOR2, -OÁRE, directori, -oare, s. m. și f. Persoană care conduce o întreprindere, o instituție, o publicație etc. sau un sector al acestora; funcție deținută de această persoană. – Din fr. directeur, lat. director. adjectiv director

DIRECTÓR1, -OÁRE, directori, -oare, adj. Care diri­jează ceva, care indică direcția. ◊ Roți directoare = roțile din față ale unui vehicul cu ajutorul cărora i se dă direcția. (Mil.) Plan director = hartă sau plan al unei regiuni, deobicei la scara de 1/20000. Tun director = tun care, prin tirul lui, indică direcția de tragere pentru celelalte tunuri. (Geom.) Linie directoare = linie pe care alunecă altă linie care prin mișcarea ei descrie o suprafață. ♦ Fig. Care indică linia de conduită, care îndrumează activitatea în diferite domenii. Teoriile directoare ale fizicii contemporane, adică teoria relativității și teoria cuantelor, s-au format și s-au consolidat mai tîrziu. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 7/1. adjectiv director

DIRÉCTOR2, -OÁRE, directori, -oare, s. m. și f. Persoană care are conducerea unei instituții, a unei publicații periodice etc. sau numai a unui sector din cadrul acestora. Toți... îl cred director de minister. CARAGIALE, O. III 18. De-a veni directorul aci, l-om ruga să ne recomande ministrului. ALECSANDRI, T. I 276. adjectiv director

DIRECTOÁRE s.f. (Mat.) Curbă pe care se sprijină generatoarele unei suprafețe conice sau cilindrice. [După fr. directrice]. adjectiv directoare

directoáre (persoană) s. f., g.-d. art. directoárei; pl. directoáre adjectiv directoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului director

director   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular director directorul directoare directoarea
plural directori directorii directoare directoarele
genitiv-dativ singular director directorului directoare directoarei
plural directori directorilor directoare directoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z