directiv definitie

DIRECTÍV, -Ă adj. Direcțional. [< fr. directif]. adjectivdirectiv

DIRECTÍV, -Ă adj. 1. direcțional. ◊ (tehn.) care are direcție fixă. 2. (despre forme verbale) care poate provoca o acțiune sau o reacție auditorului, către care este orientată comunicarea. (< fr. directif) adjectivdirectiv

directív (rar) adj. m., pl. directívi; f. directívă, pl. directíve adjectivdirectiv

DIRECTÍV, -Ă, directivi, -e, adj. 1. (Rar) Care indică direcția, privitor la direcție. 2. (Tehn.) Care are direcție fixă. – Din fr. directif. adjectivdirectiv

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidirectiv

directiv  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular directiv directivul directi directiva
plural directivi directivii directive directivele
genitiv-dativ singular directiv directivului directive directivei
plural directivi directivilor directive directivelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z