dipol definitie

credit rapid online ifn

DIPÓL s.m. (Fiz.) Fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici egali și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. [Cf. germ. Dipol, fr. dipôle]. substantiv masculindipol

DIPÓL s. m. fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici sau magnetici, egali în valoare absolută și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. (< fr. dipôle) substantiv masculindipol

credit rapid online ifn

dipól s. m., pl. dipóli substantiv masculindipol

DIPÓL, dipoli, s. m. 1. Circuit electric cu două borne de acces pentru conectarea la o rețea exterioară. 2. (În sintagma) Dipol electric = a) sistem de două sarcini electrice apropiate, egale și de semn contrar; b) antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate simetric. – Din germ. Dipol, fr. dipôle. substantiv masculindipol

DIPÓL, dipoli, s. m. Fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici apropiați și de nume contrare. substantiv masculindipol

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidipol

dipol  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dipol dipolul
plural dipoli dipolii
genitiv-dativ singular dipol dipolului
plural dipoli dipolilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z