dioram definitie

DIORÁM s.n. v. dioramă. substantiv neutrudioram

DIORÁM s. n. v. dioramă. substantiv neutrudioram

DIORÁM s. m. v. dioramă. substantiv neutrudioram

DIORÁMĂ, diorame, s. f. Tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), așezat într-o sală obscură și care, sub efectul unui joc de lumini, dă spectatorului impresia realității. ♦ Reprezentare spațială a unei porțiuni de ecosistem, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine etc. [Pr.: di-o-. Var.: (înv.) diorám s. n.] – Din fr. diorama. substantiv neutrudioramă

DIORÁMĂ, diorame, s. f. Tablou de dimensiuni mari sau reprezentare în relief astfel construită, îneît spectatorul are impresia că vede un peisaj real. V. panoramă. În timpul lui Caragea, veni pentru prima oară un întreprinzător de dioramă și clădi un teatru de scînduri. FILIMON, C. 193. – Pronunțat: di-o-. – Variantă: diorám (CAMIL PETRESCU, V. 83) s. n. substantiv neutrudioramă