dinastic definitie

DINÁSTIC, -Ă adj. 1. Referitor la dinastie, de dinastie. 2. Partizan al dinastiei. [Cf. fr. dynastique, it. dinastico, gr. dynastikos]. adjectivdinastic

DINÁSTIC, -Ă adj. referitor la dinastie. (< fr. dynastique) adjectivdinastic

* dinástic, -ă adj. (vgr. dynástikos). Relativ la dinastie: chestiune dinastică. Subst. Partizan al dinastiiĭ. adjectivdinastic

dinástic adj. m., pl. dinástici; f. dinástică, pl. dinástice adjectivdinastic

dinastic a. privitor la o dinastie. ║ m. partizan al dinastiei domnitoare. adjectivdinastic

DINÁSTIC, -Ă, dinastici, -ce, adj. Privitor la dinastie, care aparține dinastiei. ♦ (Despre oameni, curente etc.) Partizan al dinastiei. – Din fr. dynastique. adjectivdinastic

DINÁSTIC, -Ă, dinastici, -e, adj. 1. Privitor la dinastie. 2. (Despre persoane) Care este partizan al dinastiei. ◊ (Substantivat) Fuseși prin treburi, furași parale Și pușcăria visezi cumplit, Fă-te dinastic și-n grabă mare Capeți decretul de om cinstit. LIT. ANTIMONARHICĂ 106. adjectivdinastic