diferit definitie
- Vezi aici mai multe sinonimediferit
- Vezi aici mai multe rimediferit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudi
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudif
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curit
DIFERÍT, -Ă adj. 1. Deosebit, neasemănător, altfel. 2. (La pl.) Fel de fel de..., tot felul de... [Cf. fr. différent]. adjectivdiferit
DIFERÍT, -Ă adj. 1. deosebit, altfel. 2. (pl.) fel de fel de..., tot felul de... (< fr. différent) adjectivdiferit
* diferít, -ă adj. (d. difer). Deosebit, neasemenea. Felurit, variat. Adv. În mod diferit. adjectivdiferit
*diferít (care diferă) adj. m., pl. diferíți; f. diferítă, pl. diferíte (opinii diferite, opiniile sunt diferite) adjectivdiferit
diferit a. care diferă, deosebit. adjectivdiferit
DIFERÍT, -Ă, diferiți, -te, adj. 1. (Urmează după substantivul pe care îl determină) Care diferă, care se deosebește (de cineva sau de ceva), care nu este asemănător (cu cineva sau cu ceva); deosebit. 2. (La pl.; precedă substantivul pe care îl determină) Fel de fel de..., tot felul de...; variați, diverși, feluriți. – V. diferi. adjectivdiferit
DIFERÍT, -Ă, diferiți, -te, adj. 1. (Urmează după substantivul pe care îl determină) Care diferă, care se deosebește (de cineva sau de ceva), care nu este asemănător (cu cineva sau cu ceva); deosebit, altfel. Condiții diferite de muncă. ▭ Deși societatea de pe teritoriul țării noastre s-a dezvoltat într-un ritm diferit de cel al altor țări, întîlnim pe teritoriul țării noastre toate orînduirile fundamentale. IST. R.P.R. 9. ◊ (Adverbial) Poate fiecare vorbă sună diferit. EMINESCU, N. 32. 2. (La pl., precedă substantivul pe care îl determină) Fel de fel de..., tot felul de..., variați, diverși, feluriți. Se cunoaște că au fost cîteva zile de ploi torențiale, cu diferite întreruperi de căldură arzătoare. CAMIL PETRESCU, B. 7. Din diferite părți ale mulțimii se porniră glasuri. REBREANU, R. II 87. Patru divanuri acoperite cu șaluri în dungi de diferite culori. ALECSANDRI, O. P. 141. adjectivdiferit
*diferíți (fel de fel) adj. m., pl., f. diferíte (diferite opinii); g.-d. pl. m. și f. diferítor (neprecedat de alt determinant cu formă cazuală marcată)/ ac. m. a, la diferíți, f. a, la diferíte adjectivdiferiți
* difér, a -í v. intr. (fr. différer, d. lat. dif-fero, di-látum, compus ca și súf-fero, sufer. – El diferă, eĭ diferă; să difere. V. dilat). Mă deosebesc, îs diferit: cînele diferă puțin de lup, noĭ diferim mult în părerĭ. verbdifer
DIFERÍ vb. IV. intr. A se deosebi. [P.i. 3 -ră. / < fr. différer, it. differire, cf. lat. differre]. verbdiferi
DIFERÍ vb. intr. a se deosebi. (< fr. différer, lat. differre) verbdiferi
DIFERÍ, difér, vb. IV. Intranz. A fi deosebit (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre. verbdiferi
diferì v. 1. a fi diferit, a se deosebi: câinele diferă puțin de lup; 2. a fi de altă părere. verbdiferì
diferí (a ~) (a se deosebi) vb., ind. prez. 3 diféră, imperf. 3 sg. difereá; conj. prez. 3 să difére verbdiferi
DIFERÍ, difér, vb. IV. Intranz. A se diferenția (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre. verbdiferi
DIFERÍ, pers. 3 diféră, vb. IV. Intranz. A nu fi la fel, a se deosebi. În vremurile vechi, socotirea timpului diferea mult de la un popor la altul. IST. R.P.R. 7. Roadele date de instituțiuni identice, în condițiuni diferite, trebuie să difere. GHEREA, ST. CR. I 328. verbdiferi
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidiferit
| diferit adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | diferit | diferitul | diferită | diferita |
| plural | diferiți | diferiții | diferite | diferitele | |
| genitiv-dativ | singular | diferit | diferitului | diferite | diferitei |
| plural | diferiți | diferiților | diferite | diferitelor | |