DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține dietei1, privitor la dietă1; pe bază de dietă1. 2. S. f. Ramură a medicinii care studiază problema dietei1. [Pr.: di-e-] – Din fr. diététique. adjectivdietetic
DIETÉTIC, -Ă I. adj. referitor la dietă1, de dietă. II. s. f. ramură a medicinei care studiază igiena și terapeutica alimentară. (< fr. diététique) adjectivdietetic
* dietetíc, -ă adj. (vgr. diaitetikós). Relativ la dietă, de dietă (alimentară): traĭ dietetic. S.f. Știința dieteĭ. adjectivdietetic
DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -ce, adj. 1. Care aparține dietei1, privitor la dietă1; pe bază de dietă1. [Pr.: di-e-] – Din fr. diététique. adjectivdietetic
dietétic (di-e-) adj. m., pl. dietétici; f. dietétică, pl. dietétice adjectivdietetic
dietetic a. privitor la dietă. adjectivdietetic
DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține dietei1, privitor la dietă1; pe bază de dietă1. 2. S. f. Ramură a medicinii care studiază problema dietei1. [Pr.: di-e-] – Din fr. diététique. adjectivdietetic
DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -e, adj. Privitor la dietă1, de dietă; pe bază de dietă. Bucătărie dietetică. Tratament dietetic. ▭ În cadrul cantinelor din întreprinderi și instituții funcționează și cantine dietetice. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2799. – Pronunțat: di-e-. adjectivdietetic
dietetic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | dietetic | dieteticul | dietetică | dietetica |
plural | dietetici | dieteticii | dietetice | dieteticele | |
genitiv-dativ | singular | dietetic | dieteticului | dietetice | dieteticei |
plural | dietetici | dieteticilor | dietetice | dieteticelor |