DIDACTOGENÍE s.f. (Med.) Stare patologică de anxietate și depresiune, întâlnită la unii elevi ca urmare a greșelilor didactice ale educatorilor. [< didactic, după iatrogenie]. substantiv feminindidactogenie
didactogenie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | didactogenie | didactogenia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | didactogenii | didactogeniei |
plural | — | — |