* diaconíe f. (d. diacon). Funcțiunea saŭ gradu de diacon. substantiv feminindiaconie
diaconie f. funcțiunea diaconului. substantiv feminindiaconie
DIACONÍE s. f. Calitatea, funcția de diacon; timpul cât cineva exercită această funcție. [Pr.: di-a-] – Diacon + suf. -ie. substantiv feminindiaconie
DIACONÍE s. f. Calitatea, funcția de diacon; timpul cît cineva exercită această funcție. – Pronunțat: di-a-. substantiv feminindiaconie
diaconie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | diaconie | diaconia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | diaconii | diaconiei |
plural | — | — |