DEZVOLTÁT, -Ă, dezvoltați, -te, adj. 1. (Despre ființe și însușirile lor) Care a ajuns la gradul normal de dezvoltare, evoluat. ♦ Proeminent. ♦ Ajuns într-un stadiu înaintat, superior. Cultură dezvoltată. 2. Expus în mod amănunțit; amplu. Plan dezvoltat. – V. dezvolta. adjectivdezvoltat
DEZVOLTÁT, -Ă, dezvoltați, -te, adj. 1. (Despre ființe și însușirile lor fizice și intelectuale) Crescut (pînă la punctul considerat ca normal sau de maturitate), evoluat. Copil bine dezvoltat. ♦ Proeminent, mare. [La tribună] perorează, adică urlă, un om gras cu fălci dezvoltate. SAHIA, N. 21. ♦ (Despre unele activități ale omului în domeniul practic, spiritual, social etc.) Ajuns intr-un stadiu înaintat. Agricultură dezvoltată. 2. Expus în mod amănunțit, pe larg, detaliat, amplu. Plan dezvoltat. Articol dezvoltat. ▭ Din ceaslov și psaltire... să treci la gramatică, și încă ce gramatică ! nu ca aceste de acum... unele « raționate », altele « dezvoltate ». CREANGĂ, A. 88. adjectivdezvoltat
2) *dezvólt, a -á v. tr. (it. svoltare, a desfășura, a dezvolta, d. svolto, part. d. svólgere, lat. evólvere, a desfășura. V. dezvolb, revolt, boltă, voltă, holbez, volbură. – Dezvoltă, să dezvolte). Fac să crească: căldura dezvoltă plantele. Sporesc, amplific: școala dezvoltă inteligența. Desfășor (fig.): a dezvolta multă activitate. Produc: lemnele arzînd produc căldură. Expun pe larg, explic: a dezvolta o cugetare. V. refl. Progresez: societatea se dezvoltă. verb tranzitivdezvolt
dezvoltá (a ~) vb., ind. prez. 3 dezvóltă; conj. prez. 3 să dezvólte verb tranzitivdezvolta
DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. Refl. (Despre materie și despre fenomenele naturii și ale societății) A trece, pe cale revoluționară, prin salturi, de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. În opoziție cu metafizica, dialectica privește natura nu ca o stare de repaus și de imobilitate, de stagnare și de neschimbare, ci ca o stare de mișcare și de schimbare neîntreruptă, de reînnoire și de dezvoltare neîntreruptă, în care întotdeauna se naște și se dezvoltă ceva, se distruge și dispare ceva. STALIN, PROBL. LEN. 554. ♦ Tranz. (Cu privire la o doctrină, o teorie etc.) A amplifica în mod creator, a completa cu noi teze. Lenin a dezvoltat și îmbogățit în noi condiții istorice, în epoca imperialismului, nemuritoarea învățătură a lui Marx și Engels despre eliberarea celor ce muncesc de sub jugul exploatării. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 1, 36. ♦ A se extinde dobîndind proporții, însemnătate, forță; a crește, a se mări. Pe baza marilor succese ale industrializării socialiste se dezvoltă în țara noastră și industria ușoară. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2387. ♦ (Despre plante, animale și oameni) A evolua crescînd treptat (în sens fizic), a crește; (numai despre oameni) a evolua treptat (în ceea ce privește intelectul). Copilul se dezvoltă normal. ▭ Animalele, ca și plantele, se dezvoltă în strînsă legătură cu condițiunile lor de trai, cu condițiunile mediului exterior. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 9/2. ◊ Fig. Pe geamul meu răsar și se dezvoltă Măiestre flori de gheață argintie. NECULUȚĂ, Ț. D. 22. 2. Tranz. A expune în mod amănunțit; a desfășura. Oratorul dezvoltă subiectul. 3. Tranz. A produce, a degaja. Unele fermentații dezvoltă căldură. verb tranzitivdezvolta
DEZVOLTÁ vb. I. 1. refl. (Despre materie, fenomene) A trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. ♦ A crește, a evolua (treptat). 2. tr. (Fig.) A amplifica, a mări, a îmbogăți cu principii, cu teze noi. 3. tr. A expune pe larg, amănunțit. 4. tr. A produce, a crea, a degaja. [P.i. dezvólt. / < lat. disvolvere]. verb tranzitivdezvolta
DEZVOLTÁ vb. I. refl. (despre materie, fenomene) a trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. ◊ a se extinde, a crește, a se mări. ◊ (despre ființe) a evolua treptat. II. tr. 1. a amplifica în mod creator (o doctrină, o teorie), a îmbogăți cu principii, cu teze noi. 2. a expune pe larg, amănunțit. 3. a produce, a emana, a degaja căldură, energie etc. (după lat. disvolvere) verb tranzitivdezvolta
desvoltà v. 1. a face să crească: căldura desvoltă plantele; 2. a spori treptat, a perfecționa: a desvolta inteligența; 3. a expune cu amăruntul: a desvolta o cugetare. [Cf. învoltà; sensurile 2 și 3 după fr. développer]. verb tranzitivdesvoltà
DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. Refl. (Despre materie, fenomene) A trece prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară; a evolua, a se transforma. ♦ A se extinde dobândind proporții, însemnătate, forță; a crește, a se mări. ♦ (Despre ființe) A evolua crescând treptat (în sens fizic); a crește; (despre oameni) a evolua treptat (în ceea ce privește intelectul). 2. Tranz. A amplifica în mod creator (o doctrină, o teorie, o idee), a completa cu idei, cu informații noi. 3. Tranz. A expune amănunțit; a desfășura. Oratorul dezvoltă subiectul. 4. Tranz. A produce, a degaja. Unele fermentații dezvoltă căldură. – Et. nec. verb tranzitivdezvolta
dezvoltat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | dezvoltat | dezvoltatul | dezvoltată | dezvoltata |
plural | dezvoltați | dezvoltații | dezvoltate | dezvoltatele | |
genitiv-dativ | singular | dezvoltat | dezvoltatului | dezvoltate | dezvoltatei |
plural | dezvoltați | dezvoltaților | dezvoltate | dezvoltatelor |