dezvinui definitie
- Vezi aici mai multe sinonimedezvinui
- Vezi aici mai multe rimedezvinui
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudez
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuui
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunui
dezvinuí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvinuiésc, imperf. 3 sg. dezvinuiá; conj. prez. 3 să dezvinuiáscă verb tranzitivdezvinui
desvinuì v. a ridica vina cuiva, a-l desvinovăți. verb tranzitivdesvinuì
DEZVINUÍ, dezvinuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) dezvinovăți. – Pref. dez- + [în]vinui. verb tranzitivdezvinui
DEZVINUÍ, dezvinuiesc, vb. IV. Refl. A se dezvinovăți, a se justifica, a se disculpa. Nu crede că-ți spun asta pentru ca să mă dezvinuiesc de ce-am făcut. VLAHUȚĂ, O. A. 148. verb tranzitivdezvinui
dezvinovățésc și (maĭ rar) dezvinuĭésc v. tr. (d. vinovat, vină). Disculp, scuz, justific de o acuzațiune, o vină saŭ greșală. V. refl. Mă disculp, mă scuz, probez nevinovăția: acuzatu s’ a dezvinovățit pe deplin. verb tranzitivdezvinovățesc
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidezvinui
| dezvinui verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)dezvinui | dezvinuire | dezvinuit | dezvinuind | singular | plural | ||
| dezvinuind | dezvinuiți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | dezvinuiesc | (să)dezvinuiesc | dezvinuiam | dezvinuii | dezvinuisem | |
| a II-a (tu) | dezvinuiești | (să)dezvinuiești | dezvinuiai | dezvinuiși | dezvinuiseși | ||
| a III-a (el, ea) | dezvinuiește | (să)dezvinuiai | dezvinuia | dezvinui | dezvinuise | ||
| plural | I (noi) | dezvinuim | (să)dezvinuim | dezvinuiam | dezvinuirăm | dezvinuiserăm | |
| a II-a (voi) | dezvinuiți | (să)dezvinuiți | dezvinuiați | dezvinuirăți | dezvinuiserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | dezvinuiesc | (să)dezvinuiască | dezvinuiau | dezvinuiră | dezvinuiseră | ||