dezonora definitie

DEZONORÁ vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. [Cf. fr. déshonorer]. verb tranzitivdezonora

DEZONORÁ vb. tr., refl. a-și pierde, a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. (< fr. déshonorer) verb tranzitivdezonora

!dezonorá (a ~) (de-zo-/dez-o-) vb., ind. prez. 3 dezonoreáză verb tranzitivdezonora

dezonorà v. 1. a necinsti, a răpi onoarea, considerațiunea; 2. a pierde onoarea. verb tranzitivdezonorà

DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. – Din fr. déshonorer. verb tranzitivdezonora

DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. A face (pe cineva) să-și piardă onoarea, a necinsti, a acoperi de ocară. Ceea ce ai comis... dezonorează pe toți acei care au făcut greșeala să-ți întindă vreodată mîna. CAMIL PETRESCU, T. II 451. verb tranzitivdezonora

* dezonoréz v. tr. (fr. déshonorer). înjosesc onoarea, necinstesc. verb tranzitivdezonorez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidezonora

dezonora verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)dezonora	dezonorare	dezonorat	dezonorând	singular	plural
		(a)dezonora	dezonorare	dezonorat	dezonorând	dezonorând	dezonorați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	dezonorez	(să)dezonorez	dezonoram	dezonorai	dezonorasem
	a II-a (tu)	dezonorezi	(să)dezonorezi	dezonorai	dezonorași	dezonoraseși
	a III-a (el, ea)	dezonorează	(să)dezonorai	dezonora	dezonoră	dezonorase
plural	I (noi)	dezonorăm	(să)dezonorăm	dezonoram	dezonorarăm	dezonoraserăm
	a II-a (voi)	dezonorați	(să)dezonorați	dezonorați	dezonorarăți	dezonoraserăți
	a III-a (ei, ele)	dezonorează	(să)dezonoreze	dezonorau	dezonorară	dezonoraseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z