deslânat a. destrămat (și fig.). adjectivdeslânat
DEZLÂNÁT, -Ă, dezlânați, -te, adj. 1. (Rar) Destrămat, rărit. 2. Fig. Care este fără șir, fără logică; prolix. – V. dezlâna. adjectivdezlânat
DEZLÎNÁT, -Ă, dezlînați, -te, adj. 1. (Despre fire toarse; p. ext., rar, despre obiecte confecționate din fire toarse) Destrămat, rărit. Cu pantaloni dezlînați și roși. DELAVRANCEA, la TDRG. ◊ Fig. Ceața a început să năvălească în oraș. La început a mers pe jos, dezlînată, ca fantomele unei turme de oi. BOGZA, V. J. 39. 2. Fig. (Despre formulări ale gîndirii omenești) Fără șir, fără logică, lipsit de precizie sau de concizie, prolix. Versuri dezlînate. Discurs dezlînat. ▭ Nu vei găsi... în paginile nuvelelor... cuvinte inutile, imagini deplasate, episoade dezlînate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 2/5. ◊ (Adverbial) Explică dezlînat, jenat că insistă. CAMIL PETRESCU, T. II 145. O luă... pe jos, încet, cu ocoluri vădite, vorbind numai ea, descusut și dezlînat, sărind de la una la alta, încurcîndu-le pe toate. M. I. CARAGIALE, C. 137. adjectivdezlînat
!dezlâná (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se dezlâneáză verb tranzitivdezlâna
DEZLÂNÁ, pers. 3 dezlânează, vb. I. Refl. (Rar; despre fire textile răsucite) A-și pierde aspectul răsucit; a se scămoșa. ♦ Fig. (Despre stări sau manifestări ale oamenilor) A deveni fără șir, lipsit de logică. – Pref. dez- + lână. verb tranzitivdezlâna
DEZLÎNÁ, dezlînez, vb. I. Refl. (Despre un fir de lînă răsucită) A-și pierde răsuceala, a se scămoșa. ♦ Fig. (Despre stări psihice) A deveni neprecis, fără contur; a se împrăștia. Cele mai scumpe simțiri se dezlînau. La TDRG. verb tranzitivdezlîna
dezlînéz V. deslînez. verb tranzitivdezlînez
deslînéz v. tr. (d. lînă). Destram. Fig. Descompun, analizez. Ață deslînată, ață scămoșată, cu ițele nerăsucite. Fib. Versurĭ deslînate, fără coeziune, greoaĭe, Proaste. – Și dezl-. verb tranzitivdeslînez
dezlânat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | dezlânat | dezlânatul | dezlânată | dezlânata |
plural | dezlânați | dezlânații | dezlânate | dezlânatele | |
genitiv-dativ | singular | dezlânat | dezlânatului | dezlânate | dezlânatei |
plural | dezlânați | dezlânaților | dezlânate | dezlânatelor |