DEZINTERESÁRE s.f. Faptul de a se dezinteresa; lipsă de interes, nepăsare. [< dezinteresa]. substantiv feminindezinteresare
!dezinteresáre (de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinteresắrii; pl. dezinteresắri substantiv feminindezinteresare
dezinteresare f. calitatea persoanei dezinteresate. substantiv feminindezinteresare
DEZINTERESÁRE, dezinteresări, s. f. Faptul de a se dezinteresa; nepăsare. – V. dezinteresa. substantiv feminindezinteresare
DEZINTERESÁRE s. f. Faptul de a se dezinteresa de cineva sau de ceva; nepăsare; lipsă de interes (personal). Teofil... în dezinteresarea lui pentru orice spectacol al vieții, adormea unde îl prindea vremea. C. PETRESCU, C. V. 291. A plecat, schițîndu-mi o mică teorie asupra curioasei dezinteresări a poeților. VLAHUȚĂ, O. A. 225. substantiv feminindezinteresare
DEZINTERESÁ vb. I. refl. A-i lipsi cuiva interesul (pentru cineva sau ceva); a nu se ocupa de ceva. [Cf. fr. désintéresser]. verbdezinteresa
DEZINTERESÁ vb. refl. a-i lipsi cuiva interesul pentru cineva sau ceva; a nu se ocupa de... (< fr. désintéresser) verbdezinteresa
!dezinteresá (a se ~) (de-zin-/dez-in-) vb. refl., ind. prez. 3 se dezintereseáză verbdezinteresa
dezinteresà v. 1. a exclude dela interes prin îndemnizare: a dezinteresa pe un creditor; 2. a se lepăda de propriile sale interese. verbdezinteresà
DEZINTERESÁ, dezinteresez, vb. I. Refl. A nu manifesta niciun interes pentru cineva sau ceva, a nu-i păsa, a nu se (mai) îngriji de cineva sau de ceva. – Din fr. désintéresser. verbdezinteresa
DEZINTERESÁ, dezinteresez, vb. I. Refl. A nu avea interes (pentru cineva sau ceva), a nu-i păsa, a nu se mai îngriji (de cineva sau de ceva). Directorul ridică din umeri dezinteresîndu-se disprețuitor. CAMIL PETRESCU, T. I 434. verbdezinteresa
* dezintereséz v. tr. (fr. désintéresser). Fac să peardă interesu: a dezinteresa lumea de o afacere. V. refl. Nu mă interesez, mi-e indiferent: a se dezinteresa de părerea vulguluĭ. verbdezinteresez
dezinteresare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | dezinteresare | dezinteresarea |
plural | dezinteresări | dezinteresările | |
genitiv-dativ | singular | dezinteresări | dezinteresării |
plural | dezinteresări | dezinteresărilor |