dezincrimina definitie

DEZINCRIMINÁ vb. tr. a abroga o dispoziție incriminatoare atunci când o faptă penală a încetat să mai prezinte un pericol social. (< dez- + incrimina) verb tranzitiv dezincrimina

*dezincriminá (a ~) (de-zin-cri-/dez-in-) vb., ind. prez. 3 dezincrimineáză verb tranzitiv dezincrimina

DEZINCRIMINÁ, dezincriminez, vb. I. Tranz. (Jur.) A scoate de sub incriminare; a disculpa. – Pref. dez- + incrimina. verb tranzitiv dezincrimina

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului dezincrimina

dezincrimina   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezincrimina dezincriminare dezincriminat dezincriminând singular plural
dezincriminând dezincriminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezincriminez (să) dezincriminez dezincriminam dezincriminai dezincriminasem
a II-a (tu) dezincriminezi (să) dezincriminezi dezincriminai dezincriminași dezincriminaseși
a III-a (el, ea) dezincriminea (să) dezincriminai dezincrimina dezincrimină dezincriminase
plural I (noi) dezincriminăm (să) dezincriminăm dezincriminam dezincriminarăm dezincriminaserăm
a II-a (voi) dezincriminați (să) dezincriminați dezincriminați dezincriminarăți dezincriminaserăți
a III-a (ei, ele) dezincriminea (să) dezincrimineze dezincriminau dezincrimina dezincriminaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z