dezbatere definitie

DEZBÁTERE s.f. Acțiunea de a dezbate; analiză amănunțită, discutare; (p. ext.) discuție asupra unei probleme de interes obștesc. ♦ Raționament. [< dezbate]. substantiv feminindezbatere

DEZBÁTERE s. f. acțiunea de a dezbate; analiză amănunțită; discuție asupra unei probleme de interes obștesc. (< dezbate) substantiv feminindezbatere

dezbátere f. 1) Acțiunea de a dezbate. 2) (după fr. débat) Discusiune, deliberare. 3) Partea publică a instrucțiuniĭ judiciare. substantiv feminindezbatere

dezbátere s. f., g.-d. art. dezbáterii; pl. dezbáteri substantiv feminindezbatere

desbatere f. 1. discuțiune între mai multe persoane; 2. pl. partea instrucțiunii judiciare ce se face în public; 3. pl. discuțiunile într’o adunare deliberantă: desbaterile corpurilor legiuitoare. substantiv feminindesbatere

DEZBÁTERE, dezbateri, s. f. Faptul de a dezbate1; analiză amănunțită, discutare, deliberare; discuție largă asupra unei probleme de interes general. – V. dezbate1. substantiv feminindezbatere

DEZBÁTERE, dezbateri, s. f. Faptul de a dez­bate o chestiune; analiză amănunțită, discutare, deliberare; p. ext. (mai ales la pl.) discuție largă (de obicei în cadrul unei adunări cu caracter oficial) asupra unei probleme de interes obștesc. Dezbatere publică.S-a amestecat în dezbaterea istoricilor și unul din epigramiștii vremii. SADOVEANU, D. P. 183. « O scrisoare pierdută », fiind publicată în 1884, în vremea dezbaterilor pentru revizuirea constituției... este și un pamflet de ocazie. IBRĂILEANU, SP. CR. 234. În sfîrșit, după multe dezbateri furtunoase urmate în Divanul Ad-hoc, s-a încuviințat « unirea ». CREANGĂ, A. 157. ◊ Dezbateri judiciare = discutare în contradictoriu a cauzei de către părți în fața unei instanțe de judecată. Dez­bateri parlamentare = discuții privitoare la chestiuni importante de politică internă sau externă, care au loc în parlament. ♦ Raționament, analiză interioară; frămîntare (a minții). Manolaș, cel atît de mult deprins cu gîndul și cu dezbaterile sufletești, nu putea să se înșele singur. GALACTION, O. I 635. substantiv feminindezbatere

dezbát, -bătút, a -baté v. tr. (d. bat). Bat înapoĭ, scot bătînd, desprind: a dezbate o scîndură din gard. Dezbătăturesc. Liberez (Vechĭ). Discut, deliberez (neol. după fr. débattre). V. refl. (Vechĭ). Mă liberez, mă emancipez: se dezbătuse Cantemireștiĭ de supt ascultarea hanuluĭ (Cost. 1, 288), țara s’a dezbătut de păgînĭ. – Și azĭ: nu mă pot dezbăra de cap (Șez. 33, 25), nu mă pot pricepe, nu mă pot lămuri. verb tranzitivdezbat

desbate v. a discuta împreună cu alții. [Modelat după fr. débattre]. verb tranzitivdesbate

desbate v. a se lepăda (sens ieșit din uz): Brașovenii se învoiesc a se desbate de sub Mihaiu BĂLC. [Lit. a se abate dela]. verb tranzitivdesbate

DEZBÁTE vb. III. tr. 1. A discuta, a supune unei largi discuții (o hotărâre, o chestiune, un proiect de lege etc.) 2. (Jur.) A ține dezbaterile, a judeca în fond (un proces). [P.i. dezbát. / < fr. débattre, după bate]. verb tranzitivdezbate

DEZBÁTE vb. tr. 1. a discuta, a supune unei largi discuții (o chestiune, un proiect de lege etc.). 2. (jur.) a judeca în fond (un proces) (după fr. débattre) verb tranzitivdezbate

dezbáte (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezbát, 1 pl. dezbátem, 2 pl. dezbáteți, imperf. 3 sg. dezbăteá; conj. prez. 3 dezbátă; imper. (neg.) 2 sg. (nu) dezbáte, 2 pl. (nu) dezbáteți; part. dezbătút verb tranzitivdezbate

DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției. ♦ A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți). – Din fr. débattre. verb tranzitivdezbate

DEZBÁTE2, dezbát, vb. III. Tranz. (Pop.) 1. A desface ceva care fusese bătut, fixat, prins în cuie; a desprinde ceva de unde fusese bătut, înțepenit (în cuie). 2. A afâna un pământ bătut, uscat, întărit. – Pref. dez- + bate. verb tranzitivdezbate

DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg o chestiune, o problemă etc. cu una sau cu mai multe persoane (adesea în contradictoriu); a supune discuției (o hotărîre, un proiect de lege etc.). Forța parti­dului clasei muncitoare stă tocmai în faptul că el dezbate în fața maselor toate planurile sale, că ține seama în mod permanent de părerile oamenilor muncii, că arată cu curaj maselor lipsurile și greutățile atunci cînd acestea se mani­festă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/5. ◊ Absol. Dacă nu știți ce e [iubirea], puteți, cu noțiunile d-voastră cumpărate și vîndute cu toptanul... să dezba­teți toată viața, că tot nu ajungeți la nimic. CAMIL PETRESCU, U. N. 15. ◊ Refl. pas. Asemenea cestiuni nu se dezbat cu pușca în mînă. ODOBESCU, S. III 95. ◊ In­tranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. « asupra ») M-am gîndit să-ți propun, și sper că ai să pri­mești, să-ți dai osteneală să vii pe o zi, două la Berlin, unde să dezbatem îndelete împreună asupra unei afaceri, destul de serioase. CARAGIALE, O. VII 271. ♦ (Jur.) A examina o cauză, un proces; a judeca. verb tranzitivdezbate

DEZBÁTE2, dezbát, vb. III. (Popular) 1. Tranz. A desface ceva care fusese bătut (fixat, prins) cu cuie; a scoate afară de unde fusese bătut (sau fixat, înțepenit); a desprinde. M-a fulgerat [măseaua] și m-am pus jos. Gata, zic eu; trebuie s-o scot. Dacă mă doare un ceas așa și dacă nu mor, musai să caut un meșter să mi-o dezbată. SADOVEANU, v. F. 37. Dezbat coasa de brățare, Ca să ies la șleahu mare. ȘEZ. I 140. 2. Refl. (Învechit) A ieși, a se elibera de sub stăpînirea cuiva, a se desface dintr-o legătură de dependență față de cineva. Brașovenii, cum primiseră acele scrisori de la sibieni... se învoiesc a se dezbate de supt Mihai. BĂLCESCU, O. II 315. 3. Tranz. (Agric.) A afîna un pămînt bătut, uscat, întărit. Nu puteau oamenii ara, pămîntul era tare ca fierul. Și-n puținul pe care l-au dezbătut și l-au sămănat, parcă a ieșit ceva acătării ? SADOVEANU, P. S. 10. verb tranzitivdezbate

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidezbatere

dezbatere  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezbatere dezbaterea
plural dezbateri dezbaterile
genitiv-dativ singular dezbateri dezbaterii
plural dezbateri dezbaterilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z