DEZAMPARÁT, -Ă adj. (Franțuzism) Care a suferit avarii, stricăciuni; care nu mai poate manevra. [Cf. fr. désemparé]. adjectivdezamparat
DEZAMPARÁT, -Ă adj. (despre nave, avioane) care a suferit avarii; care nu mai poate manevra; (fig.; despre oameni) descumpănit, dezorientat. (după fr. désemparé) adjectivdezamparat
DEZAMPARÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A părăsi, a abandona locul în care te afli. [< fr. désemparer]. verbdezampara
DEZAMPARÁ vb. intr. a-și părăsi locul, a se urni din loc. (< fr. désemparer) verbdezampara
dezamparat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | dezamparat | dezamparatul | dezamparată | dezamparata |
plural | dezamparați | dezamparații | dezamparate | dezamparatele | |
genitiv-dativ | singular | dezamparat | dezamparatului | dezamparate | dezamparatei |
plural | dezamparați | dezamparaților | dezamparate | dezamparatelor |