DEZACTIVÁ vb. I. tr. 1. A trece în stare inactivă particulele active ale unei substanțe. 2. A îndepărta substanțele radioactive de pe tehnica de luptă, de pe îmbrăcăminte etc. [Cf. fr. désactiver]. adjectivdezactiva
DEZACTIVÁ vb. I. tr. 1. A trece în stare inactivă particulele active ale unei substanțe. 2. A îndepărta substanțele radioactive de pe tehnica de luptă, de pe îmbrăcăminte etc. [Cf. fr. désactiver]. verb tranzitivdezactiva
DEZACTIVÁ vb. tr. 1. a trece în stare inactivă particulele active ale unei substanțe; a face ca un fenomen să devină inactiv. 2. a îndepărta substanțele radioactive pe de tehnica de luptă, de pe teren etc. (< fr. désactiver) verb tranzitivdezactiva
!dezactivá (a ~) (de-zac-/dez-ac-) vb., ind. prez. 3 dezactiveáză verb tranzitivdezactiva
DEZACTIVÁ, dezactivez, vb. I. Tranz. A face inactive particulele unei substanțe; a îndepărta substanțele radioactive de undeva. – Din fr. désactiver. verb tranzitivdezactiva
dezactivat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | dezactivat | dezactivatul | dezactivată | dezactivata |
plural | dezactivați | dezactivații | dezactivate | dezactivatele | |
genitiv-dativ | singular | dezactivat | dezactivatului | dezactivate | dezactivatei |
plural | dezactivați | dezactivaților | dezactivate | dezactivatelor |